| |
|
Menu Principal
|
 |
|
Langues
|
 |
|
|
 Vous êtes sous le sujet :Pensées et réflexions sur la cultureSuivre les nouvelles publiées sous ce sujet
| |
|
|
 |
|
Ua oti noa iho nei te heiva i Tahiti 2009, ua manava a'e na te rahira'a o te mau nu'u heiva i te Heiva Nui 2011. E aha ra ia, mea rahi paha ia te mana'o. 'A hāni na ra, fa'a'ite mai na te aura'a ?
Ua rē o Hitireva i te 'āna'ira'a o te mau pupu 'āpī, o Hei Tahiti tei rē i te 'āna'ira'a o te mau pupu tehu. Pōpou ana'e i na pupu e piti e tae noa atu i te mau pupu ato'a i ti'a mai. Ua 'itehia te tahi 'ohipa 'āpī i roto i te ito huti i te mau pupu, 'oia ho'i te mau tumu a ti'a mai ai rātou i teie matahiti. E'ere noa no te 'aro ia vetahi 'ē pupu, no te ti'a noa atu ato'a 'ei pupu e oti te 'ohipa. O te reira te tumu mau no te feiā arata'i e te feiā fatu pupu 'ori. Aita atu ia e tumu 'are'a ra te fatu ato'a ra'a i te 'ohipa tumu. Na te ravera'a e fa'a'ite mai e fatu mau te reira e te reira ta'ata i tā na pupu.
O Hitireva tā mātou pupu i hi'o māite i teie Heiva. Ua 'oa'oa rahi roa vau i te hi'ora'a i te vahine ra o Kehaulani Changuy, piihia Kehau, i te fa'anahora'a mai i tā na 'ohipa. Aita vau i 'ite i te tā'ato'ara'a, 'are'a ra ua 'ite au i te tahi mau tāpa'o huru 'ē roa, e ua 'ite ato'a vau e rave rahi temeiō i roto i teie pupu. Te vai ato'a ra i roto i te tahi atu mau pupu, mea pāpū roa te reira.
Note : Tia'i noa mai te tātara'a na roto i te reo farāni, aita i oti atu ra.
La traduction en français viendra plus tard.
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Lundi 27 Juillet 2009 - 05:01
|
|
|
|
 |
| |
|
|

| |
|
|
 |
|
Te 'ite nei tātou i te mau tahua tei tupu haere na ni'a i te reva, e aha teie mau mea, e'ere ho'i i te manureva, tei hea rātou i te vaira'a, aita tātou e 'ite nei i te niuniu i te toro-haerera'a-hia na ni'a i te ra'i, e aha mau nei ra teie mea e parauhia e natiuira, aore ra e reni 'atinati?
Mea hau a'e nā 'u i tā 'u iho parau i te taime a tāu'a ai au i teie tuha'a 'ohipa, i teie tuha'a 'ite, i teie tuha'a 'aravihira'a, 'oia ho'i te natiuira.
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Vendredi 17 Avril 2009 - 00:00
|
|
|
|
 |
| |
|
|

| |
|
|
 |
|
'Oia ia. E'ita vau e ho'i mai i muri no te vauvau atu i te parau o te reo e te nūna'a. Ua piahia te reira e te tahi mau taea'e o tā 'u e poihere nei o Duro, iaorana 'oe e tae noa atu i tō 'oe 'utuafare. Henri, ia vai 'oe i raro a'e i te tāmarū hanahana o te Matameha'i Hope e ia mau te fa'atenira'a i te Ra'a i poiete i te ao. Maco e ta 'u hoa, 'oe tei turu mai ia fānau ai au i roto i te hau... rau atu mau ti'a e ti'a ihoa ia ha'apoupouhia, 'inaha e mau taea'e teie o tei here i te reo e o tei here ato'a i te nūna'a. Iaora.
A parau i te parau ia 'itehia te mana'o e te huru o te ta'ata nūna'a, o te reira te tumu parau no teie tātarara'a.
Ua 'atutu i roto i te ve'a e te mau metia ha'apararera'a parau 'āpī : "ia pāpa'i e ia parau te ta'ata mā'ohi i to na parau". Parau mau roa, e'ere ānei ? Atira ra ia e hoa mā, a rave i te pēnitara a pēni ia fa'atarahia tō tātou parau e ia ra'a te iho mā'ohi, a he'e i mua.
E aha atu ra ia te parau no te mau mana'o, no te mau mana'o i tārava-a'e-na-hia i ni'a i te mau 'api. Tei hea teie mau parau i tāponi-noa-hia na, e aha to roto, e ti'a ānei ia 'auhunehia te reira aore ra ua mo'e roa i raro i te moe. A tātari mai, ia matara e ia 'itehia te faufa'a e vai ra i roto i taua mau parau mo'emo'e, tei roto te parau no te mana'o o te feia tahito, te mana'o ia o te mau tupuna, te mana'o e vauvau mai ra i te huru o te nūna'a o te reira tau, te huru ato'a ia i 'ahuhia ai tātou.
Parau tupuna, puta tupuna, tupuna mā tei hea 'outou ?
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Jeudi 16 Avril 2009 - 21:56
|
|
|
|
 |
| |
|
|

| |
|
|
 |
|
Ua tià mai tāua i nià i teie fenua mā to tāua māramarama e tō tāua ìte. E taata tāua, e varua tō tāua, e māramarama pāpū tei roto ia tāua.
E ti'a ānei rā ia tāua ia faarii na mua roa i te mea ē e māramarama to roto ia tāua ? Eère tāua i te mea faufaa òre. Eère tāua i te paa. Eère hoì tāua i te 'ānimara.
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Mercredi 15 Avril 2009 - 22:59
|
|
|
|
 |
| |
|
|

| |
|
|
 |
|
Au niveau de la culture, nous avons besoin de resserrer les liens en ce moment. Nous avons besoin d'amour et c'est un moment d'amour que je veux partager dans cette vallée. il y a trop de haine aujourd'hui dans notre milieu et dans tous les autres milieux aussi d'ailleurs. Il faut arrêter avec ça parce que si la haine continue de grandir, ça finira par devenir impossible de vivre dans ce pays. Marguerite Lai pour les 20 ans de O TAHITI E.
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Jeudi 28 Septembre 2006 - 21:45
|
|
|
|
 |
| |
|
|

| |
|
|
 |
|
Le Polynésien parle de iho, Te iho taata, c'est l'âme de l'individu. C'est ce qu'on a de plus proche par rapport à son enveloppe corporelle. C'est d'ailleurs un terme utilisé dans la langue pour indiquer une direction très proche, une action simultanée avec un eutre. C'est vraiment ce qui nous colle à la peau. Cela n'a plus rien à voir avec le passeport, la carte d'identité, le parcours scolaire et professionnel. Là, on est du côté de la spiritualité. Je prends le terme "âme", mais ce n'est pas une bonne traduction. Âme est un terme utilisé par les religions occidentales. Mais l'identité, au sens de ce qu'on a de plus proche par rapport à son enveloppe corporel, c'est une entité en fait composée de trois dimensions, parfois même de quatre, d'un...
Note : Interview de Mlle Hiriata MILLAUD, directrice du Fare Manaha - Musée de Tahiti et des Îles, publié dans le journal Les Nouvelle du mercredi 29 juin 2005 sur la question de "La Culture est-elle menacée?", suite au sondage réalisé par l'Institut Louis Harris.
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Mercredi 27 Septembre 2006 - 22:44
|
|
|
|
 |
| |
|
|
|
|
|
|