| |
|
Menu Principal
|
 |
|
Langues
|
 |
|
|

| |
|
|
 |
|
Ua oti noa iho nei te heiva i Tahiti 2009, ua manava a'e na te rahira'a o te mau nu'u heiva i te Heiva Nui 2011. E aha ra ia, mea rahi paha ia te mana'o. 'A hāni na ra, fa'a'ite mai na te aura'a ?
Ua rē o Hitireva i te 'āna'ira'a o te mau pupu 'āpī, o Hei Tahiti tei rē i te 'āna'ira'a o te mau pupu tehu. Pōpou ana'e i na pupu e piti e tae noa atu i te mau pupu ato'a i ti'a mai. Ua 'itehia te tahi 'ohipa 'āpī i roto i te ito huti i te mau pupu, 'oia ho'i te mau tumu a ti'a mai ai rātou i teie matahiti. E'ere noa no te 'aro ia vetahi 'ē pupu, no te ti'a noa atu ato'a 'ei pupu e oti te 'ohipa. O te reira te tumu mau no te feiā arata'i e te feiā fatu pupu 'ori. Aita atu ia e tumu 'are'a ra te fatu ato'a ra'a i te 'ohipa tumu. Na te ravera'a e fa'a'ite mai e fatu mau te reira e te reira ta'ata i tā na pupu.
O Hitireva tā mātou pupu i hi'o māite i teie Heiva. Ua 'oa'oa rahi roa vau i te hi'ora'a i te vahine ra o Kehaulani Changuy, piihia Kehau, i te fa'anahora'a mai i tā na 'ohipa. Aita vau i 'ite i te tā'ato'ara'a, 'are'a ra ua 'ite au i te tahi mau tāpa'o huru 'ē roa, e ua 'ite ato'a vau e rave rahi temeiō i roto i teie pupu. Te vai ato'a ra i roto i te tahi atu mau pupu, mea pāpū roa te reira.
Note : Tia'i noa mai te tātara'a na roto i te reo farāni, aita i oti atu ra.
La traduction en français viendra plus tard.
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Lundi 27 Juillet 2009 - 05:01
|
|
|
|
 |
| |
|
|

| |
|
|
 |
|
Te 'ite nei tātou i te mau tahua tei tupu haere na ni'a i te reva, e aha teie mau mea, e'ere ho'i i te manureva, tei hea rātou i te vaira'a, aita tātou e 'ite nei i te niuniu i te toro-haerera'a-hia na ni'a i te ra'i, e aha mau nei ra teie mea e parauhia e natiuira, aore ra e reni 'atinati?
Mea hau a'e nā 'u i tā 'u iho parau i te taime a tāu'a ai au i teie tuha'a 'ohipa, i teie tuha'a 'ite, i teie tuha'a 'aravihira'a, 'oia ho'i te natiuira.
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Vendredi 17 Avril 2009 - 00:00
|
|
|
|
 |
| |
|
|

| |
|
|
 |
|
'Oia ia. E'ita vau e ho'i mai i muri no te vauvau atu i te parau o te reo e te nūna'a. Ua piahia te reira e te tahi mau taea'e o tā 'u e poihere nei o Duro, iaorana 'oe e tae noa atu i tō 'oe 'utuafare. Henri, ia vai 'oe i raro a'e i te tāmarū hanahana o te Matameha'i Hope e ia mau te fa'atenira'a i te Ra'a i poiete i te ao. Maco e ta 'u hoa, 'oe tei turu mai ia fānau ai au i roto i te hau... rau atu mau ti'a e ti'a ihoa ia ha'apoupouhia, 'inaha e mau taea'e teie o tei here i te reo e o tei here ato'a i te nūna'a. Iaora.
A parau i te parau ia 'itehia te mana'o e te huru o te ta'ata nūna'a, o te reira te tumu parau no teie tātarara'a.
Ua 'atutu i roto i te ve'a e te mau metia ha'apararera'a parau 'āpī : "ia pāpa'i e ia parau te ta'ata mā'ohi i to na parau". Parau mau roa, e'ere ānei ? Atira ra ia e hoa mā, a rave i te pēnitara a pēni ia fa'atarahia tō tātou parau e ia ra'a te iho mā'ohi, a he'e i mua.
E aha atu ra ia te parau no te mau mana'o, no te mau mana'o i tārava-a'e-na-hia i ni'a i te mau 'api. Tei hea teie mau parau i tāponi-noa-hia na, e aha to roto, e ti'a ānei ia 'auhunehia te reira aore ra ua mo'e roa i raro i te moe. A tātari mai, ia matara e ia 'itehia te faufa'a e vai ra i roto i taua mau parau mo'emo'e, tei roto te parau no te mana'o o te feia tahito, te mana'o ia o te mau tupuna, te mana'o e vauvau mai ra i te huru o te nūna'a o te reira tau, te huru ato'a ia i 'ahuhia ai tātou.
Parau tupuna, puta tupuna, tupuna mā tei hea 'outou ?
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Jeudi 16 Avril 2009 - 21:56
|
|
|
|
 |
| |
|
|

| |
|
|
 |
|
Ua tià mai tāua i nià i teie fenua mā to tāua māramarama e tō tāua ìte. E taata tāua, e varua tō tāua, e māramarama pāpū tei roto ia tāua.
E ti'a ānei rā ia tāua ia faarii na mua roa i te mea ē e māramarama to roto ia tāua ? Eère tāua i te mea faufaa òre. Eère tāua i te paa. Eère hoì tāua i te 'ānimara.
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Mercredi 15 Avril 2009 - 22:59
|
|
|
|
 |
| |
|
|

| |
|
|
 |
|
Ceci est le document expliquant la licence, l'installation et l'utilisation du clavier Māòhi.
LICENCE
Le présent utilitaire a été créé pour répondre à mes propres besoins. Si vous le trouvez utile alors tant mieux. Vous pouvez l'utiliser et le distribuer partout où il pourra servir. Je vous demande seulement de ne pas séparer les répertoires et les fichiers du répertoire principal. Ils forment un tout pour assurer une installation valable du clavier dans les machines datant de quelques années (Win2X, XP) et les machines dotés de processeurs récents (64 bits).
Mon contact est :
*** TKNui ***
*** tahunga@gmail.com ***
Note : Télécharger le clavier mā'ohi
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Jeudi 02 Avril 2009 - 22:58
|
|
|
|
 |
| |
|
|


| |
|
|
 |
|
Bientôt Matarii va boucler son premier marama, son pemier moi lunaire, c'est aussi pour nous l'heure des comptes, le passage à l'acte ou le passage à tabac, plus surement l'heure de vérité. Depuis trois jour déjà le Hura Tapairu bât son plein. Nous, 'Apa Toa :: te Hui 'Apa, étions parmi les premiers à fouler la scène du Fare Tauhiti Nui, jeudi 14 déc. dernier.
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Dimanche 17 Décembre 2006 - 11:49
|
|
|
|
 |
| |
|
|

| |
|
|
 |
|
‘APA TOA :: Te Hui ‘Apa, signifie Guerrier des Arts
La représentation de ‘Apa Toa :: Te Hui ‘Apa est une figure anthropomorphique illustrant un personnage en mouvement. Son aspect général est celui d’un pétroglyphe pouvant figurer un danseur ou un combattant défiant l’ennemi. Il se compose de trois éléments : la tête, les bras et les jambes. La tête est proportionnée à l’allure générale. Les bras sont surdimensionnés accentuant la force du geste et rendant obsolète la présence du corps ; le bras droit est recourbé vers l’intérieur et le bras gauche légèrement tendu ouvre la paume vers le haut. Les jambes exécutent un saut nommé 'ou'a pātia: la jambe droite repliée vers l'arrière et la gauche pointée vers l'extrême gauche. Il peut se décliner dans toutes les couleurs mais il est représenté de la même couleur dans les trois éléments, en outre un halo de couleur différente entoure chaque éléments séparément, un mince fil sombre en termine le contour. L’adjonction de son nom ‘APA TOA, Te Hui ‘Apa est accessoire.
Son image est la suivante :
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Mercredi 11 Octobre 2006 - 20:15
|
|
|
|
 |
| |
|
|

| |
|
|
 |
|
oOo
Réunion du 7 octobre 2006
Salle Polyvalente du Fare Tauhitinui
La réunion débute à 9h20 ouvert par M. Heremoana MAAMAAIAHUTAPU, directeur de l’établissement, assisté de Richard MAI.
Etaient présents :
Les représentants des groupes : ‘APA TOA, HEI TAHITI, NONAHERE, TEMAEVA, TOAREVA, TAMARII TEAHUPOO, NOHOARII, VAHINE RAURII.
L’objet de la réunion :
Le règlement du Hura Tapairu et les propositions des chefs de groupe.
|
 |
| |
Transmis par: TKNui Actif Mercredi 11 Octobre 2006 - 18:08
|
|
|
|
 |
| |
|
|
|
|
|
|